Jurnalistul.com » Portofoliu

Au trecut 20 de ani…

Andi Laslău — Wed, 19 May 2010 21:01:12 +0000

Astăzi se împlinesc 20 ani de la primele alegeri libere (aşa-zis) din România. Pe 20 mai 1990, domnul (a se citi: “tovarăşul”) Ion Iliescu câştiga cu 86% alegerile care aveau să rămână în istorie ca “Duminica Orbului”. Două cuvinte sub care istoria modernă consemnează primele alegeri de după Revoluţia din decembrie ’89. Un nume binemeritat pentru că, în acea zi de mai, românii s-au dus orbeşte la vot. Participarea a fost una record: 86% din totalul celor cu drept de vot, cifră care nu a mai fost atinsă de atunci. În “Duminica Orbului”, 85,07% din alegatori au pus ştampila pe Ion Iliescu. Contracandidaţii săi, Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu, au obţinut 10,64%, respectiv 4,29% din voturi. Alegerile pentru parlament au fost câştigate detaşat de partidul fondat de Iliescu, Frontul Salvării Nationale (FSN). 66% din optiuni. Ierarhia a fost completată de UDMR – 7% şi PNL – 6,8%. Restul voturilor s-au fragmentat, spre nenorocul fragilei opoziţii de atunci. Mişcarea Ecologistă din România obţinuse 2,5%, iar PNŢCD tot atât.

Confruntarea televizată din 17 mai 1990

Primele alegeri post-decembriste au avut parte de o campanie electorală murdară. Liderul ţărănist de la acea vreme, Corneliu Coposu, care stătuse 17 ani în temniţele comuniste, a fost acuzat de aparatul propagandistic al FSN că ar fi stat în occident şi că nu ar fi mâncat salam cu soia. Minciunile sfruntate despre Coposu au continuat. S-a spus chiar că umbla prin sate cu dolari în buzunar, pentru a cumpăra voturile ţăranilor. PNŢCD a fost demonizat de propaganda comunistă, ca un partid care vrea sa vândă ţara la străini, să cedeze Ardealul ungurilor, să îi aducă inapoi pe rege şi moşieri. O manipulare prin dezinformare exprem de bine pregătită de o maşină de propagandă a PCR care refuza să dispară la groapa de gunoi a istoriei.

Rezultatul de la urne a declanşat protestul anticomunist din Piaţa Universităţii. Un protest democratic, al celor sătui de neocomunism. Un protest sfârşit tragic prin intervenţia brutală a ortacilor lui Miron Cozma, care au “plantat panseluţe” (a se citi “bâte în capetele demonstranţilor”) în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. La acea vreme, Ion Iliescu – proaspăt devenit președinte ales al României – le-a mulţumit personal minerilor, în frunte cu Miron Cozma, pentru venirea lor la Bucureşti…

Stire difuzată de B1TV şi VoxNews

Mica Românie din Grecia

Andi Laslău — Tue, 26 Jan 2010 17:37:49 +0000

La periferia Salonicului, într-o cameră cât o garsonieră de bloc, câteva zeci de membrii ai comunității românești din nordul Greciei vin să ia parte la slujba religioasă în limba română. La finalul slujbei, românii se adună într-o încăpere aflată la demisolul bisericii şi petrec vreme de un ceas împreună. Mulţi dintre românii au sosit în Grecia în urmă cu mai bine de 10 ani, când trecerea graniţei echivala cu o condamnare la ani grei de puşcărie. Câteva familii din Bacău au testat asta pe propria piele. Alţii sunt oameni realizaţi, mici proprietari, afacerişti, arhitecţi sau medici. O mică Românie la aproape o mie de kilometri de casă, în care nimeni nu se simte străin, iar credinţa îi ţine laolaltă.

Un material in exclusivitate difuzat de posturile de televiziune B1 TV și Vox News

Transmisia telefonică din Grecia difuzată de postul de televiziune B1 TV în emisiunea “Evenimentele zilei”

Românii simpli, care muncesc în agricultură şi industrie au încă locurile de muncă asigurate – grecii preferă să stea degeaba decât să se apuce de aşa ceva, chiar şi în perioada asta, spune consulul României la Salonic, Dumitru Hriţuleac. După patru ani petrecuţi în Grecia, el a învăţat că poliţiştii greci sunt înţelegători cu localnicii care încalcă regulile de circulaţie, dar nemiloşi cu străinii şi că, indiferent de gravitatea situaţiei, nimeni nu-şi face griji cu privire la ziua de mâine. Nici măcar cerşetorii, care stau bine-mersi la hotel. Grecia se zbate de câteva luni în ghearele celei mai ascuţite crize economice din ultimele decenii. Însă, indiferent de gravitatea situaţiei, nimeni nu-şi face griji prea mari aici, susţine consulul Dumitru Hrițuleac, într-un interviu acordat EVZ.ro și B1 TV.

Un interviu in exclusivitate difuzat de posturile de televiziune B1 TV și Vox News și pe EVZ.ro

Unii români stabiliți în Grecia au reușit să facă față crizei. Este și cazul lui Ionel Gălbeniță, patronul unui restaurant românesc din capitala Greciei. La mică distanță de centrul Atenei, ciorba de burtă, sărmăluțele cu smântână și mămăliguță, dar și tochitura moldovenească sunt la mare căutare.

Un material in exclusivitate difuzat de postul de televiziune B1 TV și EVZ.ro

Foto: Codrin Prisecaru, evz.ro

Proteste în Grecia

Andi Laslău — Mon, 25 Jan 2010 03:20:06 +0000

Principalul punct de trecere de la frontiera dintre Bulgaria şi Grecia, Kulata-Promahonas, a fost blocat de fermierii greci care protestează de mai bine de o săptămână. Câteva de camioane aşteaptă la rând de partea bulgară a graniţei, la Kulata. De cealaltă parte a graniței, la Promahonas, alte sute de tiruri sunt aliniate pe autostradă. Coloana de camioane se întinde pe câțiva kilometri. În acelaşi timp, fermierii greci, care solicită preţuri mai mari ale produselor lor agricole, au blocat în mai multe locuri principala autostradă a Greciei, care leagă orașul Salonic de capitala Atena.

Un material in exclusivitate difuzat de postul de televiziune B1 TV și pe evz.ro

Trimișii speciali ai Evenimentul zilei și B1 TV în Grecia au fost singurii jurnaliști români care au relatat situația de la fața locului.

Foto: Codrin Prisecaru, evz.ro

După 20 de ani

Andi Laslău — Tue, 22 Dec 2009 16:03:33 +0000

În urmă cu 20 de ani, la Timişoara izbucnea revolta care a dus la căderea regimului Ceauşescu. Evenimentele de la Timişoara au fost o continuare firească, dar mult mai sângeroasă, a mişcărilor petrecute în toate ţările est-europene şi care s-au soldat cu răsturnarea regimurilor comuniste. Unda de şoc a Revoluţiei de la Timişoara ajungea, în 21 decembrie 1989, la Bucureşti. Locuitorii Capitalei, scoşi iniţial în stradă pentru un miting de susţinere a lui Nicolae Ceauşescu, au dat lovitura de graţie regimului comunist.

Un documentar difuzat de postul de televiziune Vox News, in cadrul emisiunii “România – Vox Magazin”.

Documentarul conține un interviu în exclusivitate realizat in decembrie 2009 cu László Tőkés, omul care a aprins scânteia Revoluţiei din ’89. Puteți vedea și un fragment din interviu difuzat in 24 iulie 1989 de Televiziunea Maghiară, care a scandalizat autoritatile comuniste.

UPDATE: Înregistrarea video a fost mutata pe un alt server, din cauza unor probleme tehnice cu vechiul server de hosting.

Madonna în România

Andi Laslău — Thu, 27 Aug 2009 13:32:46 +0000

Mult-aşteptatul şi mult-promovatul concertul al Madonnei, despre care se spunea că ar fi “evenimentul anului”, a fost la un pas de fiasco. Locul evenimentului a fost dominat de înghesuială, atmosfera prăfuită şi căldura insuportabilă. Peste toate acestea, gafele de organizare: scena pusă prea jos pentru ca plătitorii de bilet scump să o poată vedea pe divă, sonorizarea mediocră, reflectoarele de mii de waţi în ochii privitorilor, pauza de o oră şi ceva între concertul DJ-ului din deschidere şi “regina pop”. De “încântaţi” ce au fost, mulţi dintre cei care s-au înghesuit să o vadă pe “divă” au fugit după primele piese, peste garduri. Cei care au mai rămas au avut prilejul să o audă pe Madonna vorbind despre discriminarea rromilor din Europa de Est. Şi să o huiduie la scenă deschisă. Per ansamblu, cine a ratat evenimentul nu se poate plânge că a pierdut ceva irepetabil. Organizarea tipc “românească” a transformat concertul mult-prea-lăudat într-un show banal…

(Material difuzat pe B1TV şi EVZ.ro)

Alte impresii interesante:

Madonna. Praf (Călin Hera)
Madonna, queen of dust (Iulia Maria)
Cu Madonna pe gazon (Tiberiu Lovin)

Sinaia, mutilată arhitectural

Andi Laslău — Fri, 19 Jun 2009 14:57:07 +0000

Moştenirea arhitecturală pe care monarhia a lăsat-o în orașul Sinaia este jucată în picioare de politicieni compromiși, investitori dubioşi și arhitecți care iubesc mai mult banul decât propria profesie. Populația își îndeplinește cu succes vocația indiferenței, iar zona istorică a localităţii se scufundă într-un decor pe care nici măcar comunismul nu l-a putut impune. Blocuri cu zeci de apartamente, străzi surpate și alunecări de teren precedate de defrișarea unei vegetații seculare. Singura care mai face miracole în orașul unde regii obișnuiau să-și mute tronul pe timp de vară este criza economică. A înghețat șantierele deja deschise și le-a împiedicat pe altele să apară.
În cartierul Furnica, zonă în care se regăsesc aproape toate străzile vechiului oraş Sinaia, Planul Urbanistic General stabilește înălțimea maximă a clădirilor la două etaje și o mansadă.
S-a încercat, astfel, conservarea urbei în liniile sale interbelice.
Trecând cu ușurință prin porțile birocrației, pe care le-au uns cu bani grei, dezvoltatorii imobiliari au obţinut derogări de la toate regulile.
Au ridicat clădiri cât mai agresive, care să le maximizeze profiturile. Astfel, au transformat Sinaia într-unul dintre cele mai vandalizate oraşe din România.

Mineriada uitată

Andi Laslău — Mon, 15 Jun 2009 14:35:54 +0000

Acum 19 ani, Bucureştiul era scena unora dintre cele mai violente represiuni ale unei manifestaţii de stradă. Au trecut aproape două decenii de la Mineriada din 13-15 iunie 1990. Minerii din Valea Jiului veniseră atunci să restabilească ordinea, după câteva săptămâni de proteste ale manifestanţilor anticomunişti în Piaţa Universităţii. Ulterior, preşedintele Ion Iliescu le-a mulţumit ortacilor pentru intervenţie. Bilanţul este confuz. Unii vorbesc de şapte morţi, alţii de aproape 200. Cert este că nimeni nu a fost condamnat până acum în acest dosar.
Cred că mineriadele din 1990 au trecut de faza dezvăluirilor penale şi nimeni nu se mai aşteaptă ca ele să se mai transforme în dosare care să ajungă la instanţele de judecată. Ele sunt acum doar istorie. Amintiri, învăţături si tare purtate în constiinţa colectivă…

Drama fetiţei-mamă

Andi Laslău — Fri, 05 Jun 2009 20:50:30 +0000

Dupa o scurtă pauză în care am lipsit de pe micul ecran, am revenit la ceea ce eu numesc “prima dragoste”: televiziunea. Mai precis, m-am implicat în cea mai nouă emisiune tv de ştiri de pe piaţa românească, “Evenimentele zilei”, din a cărei echipă fac parte. Emisiunea produsă de cotidianul “Evenimentul zilei” este difuzată pe postul B1 TV de luni până joi, între orele 14:00 şi 18:00, precum şi vineri, între orele 14:00 şi 17.00.

Iată şi primul material realizat pentru această emisiune, intitulat sugestiv “Fetiţa-mamă”. Materialul are ca subiect viaţa Florinei din satul nemţean Poieci. Este vorba de fetiţa de 10 ani violată de unchiul ei de 18 ani. În urmă cu un an, acest caz a stârnit controverse în lumea medicală românească, după ce a fost nevoită să avorteze la Londra. Materialul a fost difuzat în prima emisiune, în data de 5 iulie.

1 MAI cu aromă de seceră şi ciocan

Andi Laslău — Fri, 01 May 2009 05:00:03 +0000

Cu o tradiţie de mai bine de un secol (1889) şi cu origini americane (greva muncitorilor din Chicago), ziua de 1 Mai este sărbătoarea adoptată ce cea mai mare rapiditate la nivel mondial.
În România a fost “adusă” de regele Carol I, în 1890, când ziua de 1 Mai a fost sărbătorită pentru prima dată, dar cea mai mare amploare a luat-o în era comunistă.
Atmosfera festivă în care se mulţumea “bravilor conducători” pentru liniştea şi bunăstarea oferită era creată de oameni de la sate şi din oraşe, scoşi cu forţa din case pentru a-şi manifesta “recunoştinţa” faţă de “marele erou” reprezentat, pe rând, de Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu.
Adevărata petrecere începea abia după îndeplinirea sarcinilor de buni comunişti, când pădurile se umpleau de oameni şi fumegau de la grătarele pe care sfârâiau micii. Obiceiul acesta este singurul păstrat până azi.

Lovitură grea dată pirateriei

Andi Laslău — Thu, 23 Apr 2009 17:49:35 +0000

Peste 150.000 de DVD-uri, CD-uri şi casete contrafăcute au fost distruse astăzi în Capitală de reprezentanţii Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, în colaborare cu Primăria Sectorului 3.
Statisticile oficiale sunt de-a dreptul alarmante: unul din două DVD-uri vândute în România este pirat. Producerea unui disc contrafăcut costă cel mult 50 de cenţi, însă preţul de vânzare poate să ajungă la 7 euro. Dacă ar fi ajuns pe piaţa neagră, produsele distruse astăzi le-ar fi adus „piraţilor” peste 10 miliarde de lei, din care statul şi autorii operelor nu ar fi încasat niciun ban.

Legislaţia românească este extrem de dură cu cei care piratează filme, muzică şi programe de calculator. Vinovaţii riscă pedepse cu închisoarea de până la 15 ani. Fenomenul pirateriei a înregistrat, în ultimii ani, o scădere semnificativă, de la 70% la aproape 50%. Cu toate acestea, România continuă să se situeze peste media europeană.
Acţiunea face parte din calendarul manifestărilor organizate cu prilejul Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, celebrată în fiecare an pe 26 aprilie. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai ambasadei americane.
Articol publicat în Capital